Poziţia privind scutul antirachetă american rămâne neschimbată, declară NATO

18/11/2008

Un oficial NATO a declarat luni că Alianţa nu şi-a schimbat poziţia, sprijinind planul american de amplasare a unui scut antirachetă în Polonia şi Republica Cehă.

(Reuters, Euobserver, International Herald Tribune, Irish Times, VOA - 17/11/08; Deutsche Welle - 16/11/08; AP, AFP, Euronews - 15/11/08; VOA - 10/11/08)

Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer a cerut un raport privind opţiunile de extindere a apărării antirachetă în zonele NATO neacoperite de planul american. [Getty Images]

NATO şi-a reiterat luni (17 noiembrie) sprijinul pentru planul american de a construi în Europa de Est un scut antirachetă menit să protejeze majoritatea celor 26 naţiuni membre ale Alianţei de potenţialele ameninţări din partea unor state periculoase, cum ar fi Iranul şi Coreea de Nord.

Cu prilejul summitului desfăşurat în aprilie la Bucureşti, liderii ţărilor NATO au aprobat planul, prevăzând desfăşurarea a zece rachete interceptoare în Polonia şi a unui sistem radar în Cehia până în 2012.

Purtătoarea de cuvânt NATO, Carmen Romero, a declarat luni că "decizia luată la Bucureşti este foarte clară şi noi continuăm să analizăm diferite opţiuni privind apărarea antibalistică".

Odată instalat, sistemul va acoperi întreaga Europă, cu excepţia a patru membre NATO: Bulgaria, Grecia, România şi Turcia. Alianţa vrea ca toată Europa să fie protejată de rachetele cu rază lungă de acţiune. Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a cerut un raport privind posibilităţile de extindere a apărării antirachetă în zonele neacoperite de scutul SUA înainte de summitul Alianţei din aprilie 2009

În 12 noiembrie, Iranul a comunicat că a testat o nouă rachetă balistică cu rază medie de acţiune. Racheta Sejil, cu o rază declarată de 2 000 km, ar aduce sudul Italiei şi ţările din Europa de Est şi din Orientul Mijlociu în raza de acţiune.

Experţii americani cred că Iranul va avea până în 2015 rachete capabile să lovească atât Statele Unite, cât şi Europa.

Cu toate acestea, Rusia se opune vehement planului american, considerându-l o potenţială ameninţare la adresa capacităţii sale de disuasiune militară. Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a ameninţat că va amplasa noi rachete lângă graniţa cu Polonia dacă Pentagonul va da curs planului de apărare antirachetă.

Căutând să calmeze îngrijorarea Moscovei, Washingtonul a subliniat în mod repetat că scutul nu este "îndreptat împotriva Rusiei" şi a lansat mai multe oferte de colaborare, toate fiind respinse de Moscova.

După discuţiile pe care le-a avut vineri cu Medvedev, preşedintele francez Nicolas Sarkozy, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia rotativă de şase luni a Uniunii Europene, şi-a exprimat îndoiala că proiectul american va reuşi să îmbunătăţească siguranţa europeană, spre supărarea Varşoviei şi a Pragăi.

"Chestiunea scutului antirachetă este guvernată de un acord între Polonia şi Statele Unite", a declarat sâmbătă prim-ministrul polonez, Donald Tusk". Nu cred că terţe ţări, chiar bune prietene, cum ar fi Franţa au vreun drept special să se exprime cu privire la acest subiect".

Vicepremierul ceh, Alexandr Vondra, a afirmat că "mandatul preşedinţiei franceze la summitul UE-Rusia … nu a cuprins vreo menţiune despre scutul antirachetă american".

Mass-media occidentală a interpretat remarcile făcute de Medvedev la Washington la sfârşitul săptămânii ca fiind un indiciu că Moscova ar putea fi pregătită să ia în considerare alte opţiuni, care nu ar implica neapărat anularea scutului.