Acordul FMI forţează Serbia să facă economii

19/11/2008

Serbia a cheltuit mai mult decât câştigă, bazându-se pe investiţiile străine pentru a acoperi deficitul. Dar criza financiară globală a făcut ca această strategie să nu mai fie viabilă.

De Igor Jovanovic, din Belgrad pentru Southeast European Times -- 19/11/08

Conform acordului, pensionarii vor primi pensii mai mari, dar creşterile vor fi limitate la 8%. [Getty Images]

După aproape două săptămâni de negocieri, guvernul sârb şi FMI au ajuns în sfârşit la o nouă înţelegere. Acordul încheiat vineri (14 noiembrie) prevede reducerea masivă a cheltuielilor publice în vederea evitării consecinţelor dramatice ale crizei economice globale.

Tratativele s-au aflat anterior în impas, deoarece FMI a cerut ca guvernul să suspende creşterea cu 10% a pensiilor aprobată în octombrie. Conform Fondului Monetar Internaţional, bugetul de stat al Serbiei nu poate acoperi cheltuielile.

Cu toate acestea, Partidul Pensionarilor Uniţi din Serbia – membru al coaliţiei de guvernare – a ameninţat cu demiterea guvernului în cazul în care pensionarii îşi pierd mărirea promisă. Finalmente s-a făcut un compromis şi pensionarii vor primi totuşi pensii mai mari, dar guvernul va trebui să limiteze mărirea la 8%.

Conform acordului încheiat vineri, care expiră în martie 2010, Serbia va primi 412 milioane de euro din partea FMI pentru menţinerea ratei de schimb a dinarului sau pentru a-şi îndeplini obligaţiile financiare internaţionale. Conform declaraţiilor oficialilor sârbi, sistemul bancar al ţării este solvabil, iar rezervele valutare sunt suficiente, astfel încât aceasta nu intenţionează să facă uz de împrumutul acordat de FMI, aşa cum au procedat Ungaria, Ucraina şi Islanda.

"Programul încheiat cu FMI este o măsură preventivă şi reprezintă răspunsului statului la criza financiară globală", a afirmat ministrul de finanţe, Diana Dragutinovic, subliniind că Serbia va lua împrumuturi de la FMI "doar dacă va avea nevoie de sprijin financiar".

Economiştii sârbi afirmă că ţara are nevoie de acest acord pentru că de ani de zile cheltuieşte mai mult decât câştigă. Până acum, investiţiile străine au acoperit deficitul, dar experţii se tem că acestea vor fi semnificativ mai reduse din cauza crizei economice globale actuale. Împrumutul ar putea contribui de asemenea în convingerea investitorilor cu privire la stabilitatea economică a Serbiei.

Şeful misiunii FMI, Albert Jaeger, a afirmat că Fondul nu este îngrijorat de impactul crizei financiare globale asupra Serbiei pe termen scurt. Totuşi, "pe termen lung, Serbia este una dintre ţările cele mai vulnerabile din cauză că, până în prezent, aceasta a cheltuit anual cu circa 5 miliarde de euro mai mult decât a produs, precum şi din cauza exporturilor slabe şi a economiilor reduse", a mai declarat el.

PIB va suferi o scădere. Experţii afirmă că în loc să ajungă la 7%, aşa cum s-a planificat, acesta va atinge doar 3% în 2009.

Analiştii atrag atenţia asupra enormului deficit în comerţul internaţional – 6,16 miliarde de euro în 2008 – ca fiind cea mai gravă problemă a economiei Serbiei, alături de dependenţa majoră de noi investiţii străine.